TEOL_LIT_IV Teologie Liturgica IV (sem. 2)
Liturgica specială se predă în cursul anului IV (semestrele VII şi VIII) şi are ca obiectiv studierea teoretică şi practică a unităţilor fundamentale ale cultului, unităţi care alcătuiesc substanţa serviciului liturgic zilnic al Bisericii ortodoxe (cele şapte Laude bisericeşti şi Liturghia), la care se adaugă Tainele (Sacramentele) şi Ierurgiile. Se are în vedere originea, structura iniţială şi evoluţia unităţilor de cult, expresia formală sau rânduiala oficierii slujbelor în practica zilnică a Bisericii, precum şi exegeza sau interpretarea lor. Pentru o mai bună înţelegere a spiritului şi funcţiei sacramentale a unităţilor de cult ce dau viaţă tradiţiei liturgice şi sacramentale ortodoxe, acestea sunt prezentate, acolo unde este cazul, într-o perspectivă comparativă cu elementele similare ale cultului Vechiului Testament sau ale cultului Bisericilor vechi-orientale, Bisericii romano-catolice şi confesiunilor protestante.
Studierea unităţile cultului ortodox se face dintr-o întreită perspectivă: a. istorică (geneza şi evoluţia acestora în istoria Bisericii), b. tipiconală (structura formală sau rânduiala tipiconală a slujbelor) şi c. exegetică (explicarea şi interpretarea riturilor care compun substanţa unităţilor de cult, sau simbolismul acestora). Teologia liturgică are o importanţă fundamentală pentru formarea sacerdotală şi pastorală a studenţilor teologi, avându-se în vedere că aceştia se pregătesc să devină atât persoane liturgice, adică săvârşitori ai cultului în comunităţile euharistice ale Bisericii, cât şi exegeţi sau interpreţi ai acestuia în faţa credincioşilor. De o importanţă majoră este şi faptul că Teologia liturgică inspiră studenţilor simţul responsabilităţii faţă de unul dintre fondurile esenţiale ale patrimoniului spiritualităţii europene, într-o vreme în care maladia secularismului întreţine o situaţie de criză profundă, ce se exprimă nu doar prin mediocritate culturală, abandon iresponsabil în zona emoţiilor superficiale şi resemnare fatalistă, ci şi prin tot mai frecvente forme de religiozitate aberantă sau nocivă nu doar pentru sănătatea spirituală a comunităţilor ci şi pentru unitatea spirituală a Europei.